Fara idei

              Dupa cum spune si titlul si dupa cum cred ca deja va-ati dat seama nu am idee despre ce sa scriu dar poate ca scriind ajung undeva cine stie. Mi se sopteste pe fundal sa scriu despre dragoste, despre frumos. Hmm greu subiect si mult de spus pe marginea lui. Dragoste, nu am sa ma apuc acum sa dau definiti despre acest cuvant fiecare poate sa caute si are sa gaseasca ce si cum, asa ca hai sa imi spun si eu punctul de vedere. Am iubit, am fost iubit ca toata lumea pana la urma si de fiecare data cred ca eu am dat cu piciorul la tot (corectura nu cred sigur dar alta poveste pentru altadata).
              De ce spun asta si poate ca persoanele care ma cunosc au sa inteleaga, poate fiindca imi e frica, nu frica de responsabilitati ci frica de a nu ma ridica la nivelul asteptarilor celuilalt, sau poate ca doar imi e frica sa imi asum un rol pentru care nu sunt pregatit acela de a fi un om matur(dar cine mai stie ce e maturitatea pana la urma), sau cine mai stie ce se mai intampla acolo undeva in mintea si in inima mea cand ma indragostesc. Dar daca e un lucru sa fiu sigur in toata povestea asta cu dragostea atunci acela e frica de a nu dezamagi si a nu fi dezamagit. Frica de care sunt sigur ca o avem toti doar ca uni trecem mai usor peste iar alti mai greu. Eu nu stiu in care categorie ma incadrez dar de un lucru sunt sigur, ca sa nu fiu eu cel dezamagit am ales sa dezamagesc eu.
              Cam prostesc ceea ce spun nu dar pana la urma asta ma defineste ca persoana frica de o relatie, frica de oamenii, frica de dragoste(mult de spus despre frica dar cu alta ocazie). Cat am fost mic am avut dragoste cu prastia ca sa zic asa cand am crescut eu zic ca am invatat multe din cate am patit si trecut dar un lucru nu am invatat sa fiu cel care se asteapta lumea sa fiu in dragoste sau sa imi arat sentimentele(am un mod mai aparte de a arata ca iubesc). Nu am cum prefer sa fiu eu cel care raneste cel care pica de om rau cel care e dur decat sa imi arat adevaratele sentimente. Nu ca as fi eu foarte mult cu vorbele de dragoste sau altele(cand auzi un te iubesc notezi in calendar si iti ajunge pentru 5 ani), sti cum e nu le primesti cand esti mic nu le dai nici cand esti mare asa ca asta am trait asta am invatat asta am ajuns. Va intrebati ce apai eu zic ca nimic decat sa ranesc sa fiu rau si multe altele dar in nici un caz bune.
               Si in dragoste e ca si in viata reala iti faci anumite asteptari anumite planuri crezi ca e ceea ce doreai si cand iti e lumea mai draga dezamageste si te intrebi unde am gresit, cu ce sunt eu de vina ca nu a mers, si incepi sa iti faci mustrari si sa te gandesti de ce eu? Dar oare te-ai gandit vreodata ca poate tu nu ai nici o vina? Poate ca de vina e persoana de langa tine, si nu cu rea vointa, nu ca vrea sa fie asa ci fiindca pur si simplu ii e frica. Nu e usor sa iubesti, nu e usor sa te indragostesti dar e si mai greu sa fii ceea ce se asteapta persoana de langa tine. Si poate ca aici gresim foarte mult toti prin prisma faptului ca ne facem in minte o persoana ideala  ne imaginam un aodins care de dovedeste om ca toti oamenii si vrem sa se ridice la standardele la care ne gandim si ni le impunem si poate ca la inceput asa vedem lucrurile iar pe parcurs vedem ca ne-am inselat si ce se intampla oare in aceasta situatie, simplu ne strangem catrafusele si plecam in cautarea celui pe care ni-l imaginam(cam ceea ce insemna dragostea pentru mine eterna cautare si fuga cand gasesc).     
              Dar oare din cand in cand nu putem sa vedem omul doar ca ceea ce e pana la urma. Sa il percepem asa cum e, un om cu neputinte, cu dorinte, cu placeri, cu ganduri. Hmm ce bine ar fi daca ar fi asa .  Dar la fel ca mine o stiti si voi ca niciodata nu se va intampla asta. Hmmm sper ca ceic are vor citi ceea ce am scri sa si inteleaga ceva din toata debitatia mea de mai inainte fiindca eu recitind acum nu mai inteleg absolut nimic. Ceea ce am scris e cam fara cap si fara coada cam la fel ca si mine, stii unde incep dar niciodata nu sti unde am sa termin. Lectura placuta si multumesc tuturor celor care ma citesc.